Recentele date demografice ale INS arată realitatea, și-anume faptul că cel mai îmbătrânit județ din România este Teleorman, cu o medie de vârstă a populației de 44,2 ani, în vreme ce la polul opus, cu cea mai tânără populație, în 2019, este județul Iași, cu o medie a etății care depășește cu puțin vârsta de 38 de ani.

Cauzele îmbătrânirii populației din Teleorman sunt multiple. Pe fondul scăderii ratei natalității și a creșterii ratei de emigrare a populației teleormănene se observă că principala cauză o reprezintă politicile fiscale și economice locale care au crescut nivelul de trai și au avut un impact negativ asupra mediului de afaceri.

În Teleorman peste o treime din populație o reprezintă pensionarii și pentru că tinerii au ales să plece în țară sau în străinătate, ceea ce a dus la o depopulare cu peste 100 de mii de locuitori, în ultimii 30 ani.

Îmbătrânirea populației, însă, are și consecințe fiscale, întrucât determină autoritățile locale, dependente în mare măsură de încasările din taxele și impozitele locale, să gestioneze cu dificultate presiunea fiscală asupra contribuabililor, “cârpindu-se” cu bani de la stat, prin rectificări bugetare, ori împovărând și mai mult mediul privat cu creșteri de taxe și impozite locale.

Drept pentru care, în localitățile sărace cu o populație formată preponderent din pensionari, administrațiile locale nu mai pot majora cuantumul birurilor locale, în schimb taxează suplimentar puținele afaceri care au mai rezistat în acele zone, până când le aduc în situația de incapacitate de plată, iar mai apoi la faliment. Asemenea politici fiscale locale bazate pe o supraimpozitare a agenților economici, afectează, indirect, dar substanțial, veniturile familiale ale angajaților acestor societăți comerciale, ajungându-se, inevitabil, la disponibilizări în masă.

Cui ajută sărăcirea populației și depopularea localităților? Oricine poate observa că și vârsta electorului a devenit un criteriu al opțiunilor politice. Majoritatea seniorilor care au trăit o bună parte din viață sub regimul comunist, aleg preponderent soluțiile politice de stânga, chiar dacă s-au dovedit a fi amăgitoare sau praf în ochi.

În schimb, în zonele sărace, bogăția se resimte din plin la politicienii de stânga, de la PSD, “împăunați” cu titluri nobiliare de “baroni locali”, ale căror averi impresionante sfidează nu doar moralitatea și bunul simț, ci și logica.

De cealaltă parte, generațiile tinere ce vin cu o altă percepție, viziune și mentalitate, preferă soluțiile politice de dreapta, liberale, sustenabile, pragmartice și de viitor, iar acest lucru se face simțit la vot, alegând ceea ce este mai bine pentru ei, și-anume promovarea valorilor și implementarea sistemului de valori, respectiv crearea de plus valoare atât de benefică economiei și societății românești.

Aceste atribute sunt prioritare și determinante în politicile liberale, pentru a putea avea o Românie normală, cu un viitor sigur și cu un prezent schimbat în bine.

De aceea, putem crede cu tărie că tinerii au un cuvânt decisiv de spus la fiecare scrutin electoral, atât pentru ei și comunitățile din care fac parte, cât și pentru țară, pentru că nicăieri nu-i mai bine decât acasă.

Președinte PNL Teleorman, senator Eugen Pîrvulescu