“Bujoreii de la Troianul” au crescut ca Făt-Frumos, într-un an cât alții în zece

Povestea ansamblului de dansuri și tradiții populare “Bujorei de la Troianul” a început în urmă cu un an, în parohia Troianul II. Ideea de a înființa un ansamblu folcloric format din copii de vârste diferite a venit din partea preotului paroh Marius Dincă și împreună cu preotul Ionel Bibelea au conturat acest proiect gândit să aibă o anumită ciclicitate periodică, copiii care pleacă la liceu fiind înlocuiți cu copiii care intră în clasa a IV a.

“Numele ales pentru ansamblu se leagă, evident, de rezervația de bujor sălbatic din pădurea Cornetu, arie protejată prin lege. Am folosit un diminutiv care exprimă copilăria celor implicați”, ne-a spus preotul Marius Dincă, artizanul acestui proiect la care a aderat și comunitatea locală prin implicarea Școlii Gimnaziale Ion Preotul, a primăriei și a edilului comunei Troianul.

Cei 24 de copii frumoși și talentați ai Troianului s-au bucurat de toată atenția cuvenita unor promotori ai valorilor tradiționale din aceasta zona a județului Teleorman.

Ansamblul este coordonat de instructorul Milică Cotruță, membru al Ansamblului Burnasul din Alexandria. Școala Ion Preotul a oferit pe lângă acesti copii minunați ce-i sunt elevi  și o parte din suportul logistic de care au nevoie, spațiul pentru repetiții și sonorizarea.

Primarul Ionel  Neagu  s-a implicat personal în susținerea ansamblului, iar primăria a asigurat  transportul la diverse evenimente și a achiziționat ținuta tradițonală autentică a copiilor. Cele 26 de costume populare complete, 24 pentru copii și 2 pentru adulți au fost alese cu grijă de artista Viorica Mira, fină cunoscătoare a artei populare autentice și colecționară pasionată de costume populare, astfel încât ținuta ansamblului să reprezinte cât mai bine această zona a județului.

Prima apariție publică importantă a bujoreilor a fost, anul trecut, la Ediția I a festivalului Bujorului de Troianul, la care au participat 7 ansambluri şi copii-interpreți pe zona folclorică. Au primit invitații la spectacole organizate de zilele localităților, evoluții care i-au ajutat să se obișnuiască mai bine cu publicul, cu scena, să promoveze dansul și portul popular al locurilor natale.

La concursul național de dans “City of dance”, ” Bujoreii de la Troianul” au ocupat locul II, iar la festivalul concurs “Unirea pentru veșnicie” au obtinut tot locul II și aveau numai câteva luni de la înființare, dar munca, talentul și originalitatea i-au adus pe podium mult mai repede decât era de așteptat.

Coregrafia este gândită în totalitate de instructorul lor, Milică Cotruță, dar se folosesc melodii şi dansuri cu caracter local. O suită de aproape 9 minute a fost realizată în jurul unui dans reprezentativ pentru comuna Troianul, “Bătrâneasca ca la Belitori”.

Acum. se lucrează la un căluş de Teleorman, gândit de instructor după tiparul celui  din ecranizarea Moromeților lui Stere Gulea. Pentru că sunt băieți puțini în formație, se vor folosi fete în travesti care își  vor desconspira identitatea la finalul căluşului.

Pe 6 februarie, “Bujoreii de la Troianul” au fost invitați,  împreună cu ansamblul “Drăcşenelul” coordonat de Andrei Hamza, la emisiunea de muzică şi folclor MATINALI ŞI POPULARI de la Etno TV. Invitația a venit din partea departamentului de cultură al GAL Câmpia Burnazului.

Evoluția spectaculoasă a acestor copii merită o răsplată pe măsura dedicării lor și asta înseamnă, în primul rând un cadru adecvat unde să facă repetiții, condiții optime de transport pentru deplasarea la diverse evenimente din țară și chiar în străinătate. Pentru a le asigura copiilor cele mai bune condiții, edilul comunei Troianul ne-a spus că se lucrează la un proiect cu fonduri structurale în cadrul Programului Operațional Capital Uman pentru amenajarea unei săli de pregătire cu toate condițiile, vestiare, dușuri, toalete, achiziționarea unui autocar pentru deplasările ansamblului și  să le asigure membrilor ansamblului o masă caldă.

Bujoreii de la Troianul sunt eroii unei povești frumoase despre valori autentice, despre tradiție și efort comun, despre respect față de ceea ce ne-au lăsat ca moștenire bunicii și străbunicii în lada cu comori a satului românesc.

Teodora Ciofalcă

foto- Marius Dinca

Distribuie prietenilor tai...Share on Facebook
Facebook
189Share on Google+
Google+
0Tweet about this on Twitter
Twitter
Share on LinkedIn
Linkedin

Fii primul care comentează

Lasă un raspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.


*